Mihai Viteazul deschide in istoria poporului roman o noua epoca, care se va desfasura sub semnul marii lui infaptuiri politice: Unirea Tarilor Romane. Puternica personalitate a marelui domn si faptele sale, de rasunet european, au dat un nou curs politic istoriei Tarilor Romane.
Ridicandu-se impotriva regimului dominatiei otomane si biruind in raporturile cu Poarta, el a dovedit resursele puterii pe care Tara Romaneasca le avea. Sporind prestigiul acesteia prin Unirea Tarilor Romane, Mihai Viteazul a pus sub semnul intrebarii, deopotriva, stapanirea otomana si tendintele de dominatie ale Imperiului Habsburgic si Poloniei. Dar domnia lui Mihai Viteazul, si mai cu seama stapanirea lui in Transilvania, a fost pentru nobilimea de aici un prim semn al prabusirii dominatiei ei in viitor. Unirea din timpul lui Mihai Viteazul a devenit un simbol in epoca emanciparii nationale pentru unirea intr-o singura tara.
Ca urmare a razboaielor purtate in Asia, cu persii si, in Europa, cu puterile crestine, cerintele Imperiului Otoman fata de Tarile Romane au sporit. Amestecul in treburile interne, abuzurile de tot felul si stirbirea autonomiei interne vadeau intentia de a le transforma in pasalacuri. Tributul Tarii Romanesti ajunsese la suma de 155 000 galbeni. Singura solutie de a iesi din acest impas era o angajare de puterile crestine in lupta antiotomana.
In aceste imprejurari politice, o parte a boierimii pregatea inscaunarea lui Mihai Viteazul (1593-1601) pe tronul Tarii Romanesti. Inainte de a fi domn, a castigat o vasta experienta strabatand lumea Rasaritului. A parcurs toate treptele dregatoriilor, ajungand ban al Craiovei. Cu asentimentul sultanului, sprijinit de boieri, de puternica familie a Buzestilor, de Cantacuzinii de la Constantinipol, in 1593 ocupa tronul. El a avut si sprijinul principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory.
Confruntat de la inceputul domniei cu opresiunea si exploatarea otomana, Mihai adera, din proprie initiativa, la Liga crestina. Anterior, din indemnul lui Rudolf al II-lea, imparatul Austriei, Sigismund Báthory, urmat de Aron Voda s-au alaturat si ei Ligii. In aceste imprejurari, declansarea rascoalei antiotomane are loc la 13 noiembrie 1594. Mihai a adunat pe creditorii levantini la vistierie si I-a ucis, lichidand si o unitate otomana, cantonata in Capitala. In continuare, ataca cetatile de la Dunare: Giurgiu, Braila, Nicopole etc. Intre timp, la Putinei si Stanesti (Ilfov), Mihai invinge o oaste tatareasca ce venea din Ungaria, iar la Serpatesti (Ilfov), o armata otomana. Cu exceptia Giurgiului, unde otomanii rezistasera, toate celelalte cetati din stanga Dunarii sunt cucerite de ostile muntene si moldovene.
Incurajate de victoriile lui Mihai, popoarele asuprite din sudul Dunarii amenintau cu o rascoala generala. Pentru a o preintampina si, mai cu seama, pentru a reduce Tarile Romane sub ascultare, otomanii pregatesc o ofensiva impotriva Tarii Romanesti. In aceasta grava situatie, Mihai trimite o solie la Sigismund Báthory pentru strangerea aliantei. Depasind instructiunile domnului, delegatia de boieri si clerici a incheiat, la Alba-Iulia, la 20 mai 1595, un tratat cu conditii nefavorabile, recunoscandu-l pe Sigismund drept suzeran.
Domnul Tarii Romanesti, conform tratatului, era socotit loctiitor a principelui. Conducerea tarii era incredintata unui numar de 12 boieri munteni, care urmau sa faca parte din Dieta Transilvaniei. Pus in fata acestei situatii si datorita apropiatei confruntari cu otomanii, Mihai Viteazul a fost nevoit sa accepte conditiile impuse de Sigismund marii boierimi, dornica si ea sa limiteze si ea puterea domneasca si sa si-o largeasca pe a ei. S-au prevazut cu acest prilej, si restabilirea vechilor hotare ale tarii si ajutor militar impotriva otomanilor, precum si subordonarea bisericilor ortodoxe din Transilvania Mitropoliei din Tara Romaneasca.
Sigismund, intervenind apoi in Moldova, l-a inlocuit pe Aron Voda cu Stefan Razvan. La 3 iunie, la Alba-Iulia, el a incheiat si cu acesta un tratat, asemanator celui din 20 mai. Astfel, principele Transilvaniei a devenit suzeranul celor doua tari Romanesti.
Sprijinit de unii boieri munteni in frunte cu Buzesti, Mihai si-a organizat o armata
Albumul selectat nu contine nici o poza.
Comentarii album • 0
Acest album nu are incă nici un comentariu.
Trimite mesaj
Către: andyvikyreka
Mesaj:
andyvikyreka
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.